Observații asupra managementului vegetației urbane în relație cu fenomenele meteorologice puternice

Evenimentele meteorologice extreme din data de 17.09.2017 manifestate la nivelul județelor Arad, Timiș, Hunedoara ș.a. au provocat pierderi de vieți omenești și pagube materiale însemnate, în acest sens Asociația Peisagiștilor din România – AsoP, Filiala Teritorială Vest transmite condoleanțe familiilor îndoliate și însănătoșire grabnică celor care au suferit accidentări.  În ciuda celor întâmplate și luând în considerare necesitatea anumitor intervenții de urgență pentru îndepărtarea urmărilor produse de evenimentul meteorologic, Asociația Peisagiștilor din România – AsoP, Filiala Teritorială Vest dorește să atragă atenția asupra unor aspecte importante:

  • Conform Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), forța distructivă accentuată manifestată în mod deosebit în zona de vest a țării (Timișoara ș.a.) a fost posibilă și datorită unor factori de mediu specifici zonei Banatuluitemperatură foarte ridicată, gradul de umezeală din aer, totodată,
  • Aceste fenomene severe au putut fi prognozate cu puțin timp înaintea producerii lor și datorită unor efecte la nivel local – gradul de încălzire al aglomerației urbane, poluare.[1]

Arrow
Arrow
ArrowArrow
Slider
(C) 2017, Maria-Teodora Sîrca

În acest sens, dacă factorii de mediu pot fi cu greu influențați, efectele generate la nivel local pot fi diminuate / ținute sub control aplicând pe termen mediu și lung o politică de administrare a spațiilor verzi responsabilă din punct de vedere ecologic. Privitor la vegetația urbană, studiile care analizează relația acesteia cu condițiile de vânt indică următoarele:

  • Arborii poziționați în grupuri supraviețuiesc mult mai bine decât cei care cresc individual, izolat,
  • Cu cât spațiul destinat dezvoltării rădăcinii este mai mare, cu atât este mai puțin probabil ca arborii să fie doborâți,
  • Rezistența la vânt diferă de la o specie la alta (spre exemplu, molidul (Picea sp.) datorită înrădăcinării trasante este ușor dezrădăcinat de vânt),
  • Speciile native au o rezistență crescută la doborâturile de vânt,
  • Probabilitatea ca arborii bătrâni să cadă la vânturi puternice este mai mare,
  • Arborii nesănătoși/netratați corespunzător pe toată durata ciclului de viață sunt predispuși la deteriorări mai accentuate,
  • Arborii tratați corespunzător au o vitalitate și rezistență sporită,
  • Arborii cu structură slabă sunt mai vulnerabili la vânt (spre exemplu, arborii care au două sau mai multe trunchiuri de aceeași mărime au tulpini codominante, acestea dezvoltă incluziuni în scoarță, care reprezintă puncte sensibile între ramuri și sunt susceptibile la rupere),
  • Deteriorarea sistemului radicular crește vulnerabilitatea arborilor la vânt,
  • Un sol cu bune proprietăți, cum ar fi o adâncime adecvată, o masă de apă adâncă și fără compactare crește rezistența arborelui la vânt.[2]

Din numeroasele sesizări formulate de-a lungul timpului de Asociația Peisagiștilor din România – AsoP , Filiala Teritorială Vest prilejuite fie de lucrări de investiție pentru creșterea și modernizarea infrastructurii urbane sau datorate intervențiilor necorespunzătoare de întreținere a acesteia, care au afectat integritatea vegetației arboricole din orașe, reiese faptul că STRATEGIA DE MANAGEMENT A SPAȚIILOR VERZI ȘI VEGETAȚIEI / DIRECȚIILOR DE MEDIU, din cadrul primăriilor sesizate nu este responsabilă și își produce efecte contrare celor scontate. La baza acestor acțiuni nefundamentate stau neactualizarea și lipsa unor documente directoare, deosebit de importante pentru înțelegerea și gestionarea efectivă a fondului verde din cuprinsul intravilanului, precum CADASTRUL VEGETAȚIEI și REGISTRUL SPAȚILOR VERZI DIN INTRAVILANUL LOCALITĂȚII. Coroborate cu intervenții dintre cele mai nefericite:

  • Toaletări radicale greșite (conform literaturii de specialitate) care periclitează existența și capacitatea de creștere și dezvoltare optimă a exemplarelor;
  • Efectuarea unor lucrări de construcție, cu afectarea unor părți ale arborilor (rădăcină, tulpină sau coroană);
  • Introducerea de specii alohtone, pe criterii de cele mai multe ori estetice, în detrimentul speciilor native, valoroase din punct de vedere ecologic, adaptate condițiilor de climă din regiune și pretabile mediilor urbane deservite;
  • Contractarea de lucrări complexe asupra vegetației, prin intermediul companiilor private, care nu dețin personal angajat calificat (peisagiști, arboricultori, ingineri silvici etc.) cu efecte ulterioare dintre cele mai neplăcute.

În acest sens, pentru a reduce daunele provocate de fenomenele meteorologice, dar și pentru a gestiona spațiile verzi la un nivel corespunzător cu bunele practici din domeniu recomandăm întocmirea/actualizarea în regim de urgență a studiilor directoare (Cadastrul verde, Registrul local al spațiilor verzi ș.a.), principalele instrumente cu care Direcțiile de Mediu pot gestiona corespunzător spațiile verzi din intravilanul localității. Prin natura informațiilor colectate, acestea oferă informații vitale privitoare la starea fitosanitară a vegetației lemnoase și lucrărilor de întreținere ce se impun pentru a asigura o condiție fiziologică bună. Elaborarea acestor documente este o condiție sine qua non în perspectiva întreținerii și gestionării adecvate a vegetației. Mai mult, realizarea celor două instrumente menționate este impusă de legislația specifică în vigoare (Legea 24/2007 privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din intravilanul localităților). În completarea acestor documente, asociația recomandă consultarea:

  • GHIDULUI DE BUNĂ PRACTICĂ PENTRU ADMINISTRAREA SPAȚIILOR VERZI (2017)[3], elaborat de Asociația Peisagiștilor din România-AsoP și co-finanțat printr-un grant din partea Elveției prin intermediul Contribuției Elvețiene pentru Uniunea Europeană extinsă
  • INSTRUCŢIUNI PENTRU PREGĂTIREA DIN PEPINIERĂ ŞI ÎNTREŢINEREA ARBORILOR STRADALI, PE BAZA REŢETELOR ELIBERATE DUPĂ EFECTUAREA ANALIZELOR FOLIARE ŞI APLICAREA TĂIERILOR ADECVATE (2014)[4], elaborat de ing. I. Lupu (dendrolog) – fost Preşedinte al Asociaţiei Dendro-Ornamentale „Anastasie Fătu”, Iaşi.

Asociația Peisagiștilor din România – AsoP, Filiala Teritorială Vest recomandă de asemenea și folosirea unor instrumente de actualitate de tip bază de date precum Planul anual de gestionare al arborilor și arbuștilor de talie mare, instrument care implică o actualizare în timp real a situație la zi a vegetației urbane. Pe de altă parte sugerăm a se realiza un studiu aprofundat după acest incident pentru a se evalua principalele efecte asupra vegetației înalte (rezistența speciilor la condițiile de vânt, motivele pentru care au cedat anumite exemplare, ș.a.)

În final, dorim să subliniem că un management atent și responsabil al spațiilor verzi reduce riscul unor pagube viitoare datorate fenomenelor meteorologice mai mult sau mai puțin severe, dar în special contribuie la îmbunătățirea condițiilor locale de mediu, cele care ne afectează direct în viața noastră de zi cu zi.