Recomandările AsoP București cu privire la regulamentul pentru spații verzi propus de PMB

Asociația Peisagiștilor din România – Filiala București a transmis Primarului General al Municipiului București o serie de observații și recomandări referitoare la Proiectul de hotărâre privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare pentru Serviciul de întreținere a arborilor și spațiilor verzi de pe domeniul public al Municipiului București aflat în prezent în procedură de dezbatere. Documentul este reprodus integral în cele ce urmează.


Stimată doamnă Primar General,

Asociația Peisagiștilor din România – Filiala București dorește să vă aducă la cunoștință cele de mai jos în cadrul procedurii de dezbatere cu privire la Proiectul de hotărâre privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare pentru Serviciul de întreținere a arborilor și spațiilor verzi de pe domeniul public al Municipiului București:

  1. Proiectul de act normativ oscilează între reglementarea desfășurării activității unui serviciu din subordinea Primăriei Municipiului București și reglementarea procesului de gestionare propriu-zis relaționat cu spațiile verzi și vegetația aferentă acestora. Având în vedere complexitatea celor două problematici și natura diferită a acestora nu este de mirare că această propunere legislativă nu reușește să răspundă corespunzător obiectivului inițial. Sunt astfel scăpate din vedere o serie de aspecte care induc în siaj nulitatea acestui demers. Ne limităm aici la a exemplifica acest aspect prin faptul că propunerea de act normativ prevede principii doar pentru organizarea serviciul public de administrare a domeniului public si privat al municipiului București (respectiv autonomia locală; descentralizarea serviciilor publice; subsidiaritatea și proporționalitatea; etc.), în timp ce pentru gestionarea propriu-zisă a spațiilor verzi de pe raza municipiului București nu sunt prevăzute nici cele mai elementare principii din domeniu (de exemplu: asigurarea confortului în utilizare, durabilitatea peisajului, dinamica peisajului, coerența peisajului, echilibru cost-beneficiu, etc.).
  2. Pornind chiar de la denumirea sa, proiectul de act normativ nu ține cont de aspecte elementare care țin de prezența naturi în oraș sub toate palierele caracteristice (arbori, arbuști, liane, plante erbacee perene, plante erbacee anuale, etc. – elemente vegetale plantate sau cu caracter spontan). Astfel, documentul este din nou lipsit de coerență impunând pe de o parte întreținerea ”arborilor și spațiilor verzi”, iar pe de altă parte detaliind elemente vegetale (arbuști, plante anuale, liane, etc.) care nu sunt cuprinse în scopul declarat al regulamentului propus. Înlocuirea sintagmei ”arborilor și spațiilor verzi” cu sintagma ”spatiilor verzi și a vegetației dezvoltată natural și/sau plantată” ar aduce în opinia noastră claritate acestui document și ar genera impuneri foarte specifice cu privire la procesul propriu-zis de gestionare (care trebuie să includă toate etapele specifice, respectiv: inventarierea, proiectarea, executarea, recepționarea, exploatarea, întreținerea și evaluarea).
  3. Propunerea de act normativ introduce o serie de prevederi care fac deja parte din alte acte normative de profil, acestea devenind astfel redundante. Un exemplu în acest sens este Art. 6 al propunerii de act normativ care reproduce în fapt prevederile Art. 7 al legii 24/2007 privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din intravilanul localităților. Pe lângă inutilitatea demersului acest aspect face ca, în eventualitatea în care reglementarea națională va suporta modificări pe viitor, secțiunile preluate în acest regulament să devină nule sau să impună necesitatea reluării procesului legislativ de la nivel local pentru conformarea acestei reglementări față de cadrul național.
  4. Regulamentul propus nu ține cont de alte acte normative aflate în vigoare la ora actuală, producând o serie de suprapuneri și generând incoerență în administrarea spațiilor verzi de pe raza Municipiului București. În acest sens amintim HCGMB 128 / 2016 și respectiv HCGMB 304 / 2009 care înglobează reglementări foarte specifice cu privire la amenajarea spațiilor verzi și la tratarea vegetației arborescente.
  5. Propunerea de act normativ este presărată pretutindeni cu pasaje care se repetă în articole diferite, fără a aduce însă prevederi diferite. Redundanța acestora este evidentă, dar prezența lor are darul de a genera un act normativ încâlcit și stufos fără un aport real la generarea unor spații verzi de calitate. Un exemplu în acest sens este descris mai jos:

Art. 4 – alineatul 2: Condițiile tehnice și indicatorii de performanță prevăzuți în prezentul Regulament au un caracter minimal. Autoritatea administrației publice locale poate aproba și alți indicatori de performanță sau condiții tehnice de desfășurare a serviciul public de administrare a domeniului public și privat al municipiului București privind activitățile de întreținere a arborilor și a spațiilor verzi, pe baza unor studii de specialitate.

Art. 7 – alineatul 2: Autoritatea administrației publice locale poate aproba și alți indicatori de performanță decât cei aprobați prin prezentul regulament, în funcție de situațiile care pot apare.

Pe lângă aceste neajunsuri esențiale au mai fost identificate multe alte probleme cu caracter mai restrâns sau punctual care însă nu pot fi detaliate sau soluționate adecvat până la rezolvarea aspectelor semnalate mai sus. Spre exemplificare putem menționa:

  1. Folosirea formelor de plural (de exemplu: muncitori deservire) sau de singular colectiv (de exemplu: personal calificat) alături de forme de singular (de exemplu: peisagist) în descrierea resurselor umane necesare pentru realizarea unor activități induce ideea că implicarea personalul specializat se reduce doar la angajarea unui singur specialist indiferent de complexitatea problematicii abordate.
  2. Incoerența capitolului de sancțiuni care nu ține cont cu adevărat de valoare a prejudiciului creat. În acest sens, atragem atenția asupra faptului că o persoana fizică urmează să fie sancționată cu o amendă de la 50 la 100 lei, pentru defrișarea unui arbore fără aviz în timp ce aceeași persoană fizică trebuie să plătească o amendă de la 100 la 200 lei pentru călcarea sau staționarea pe iarbă în alte zone decât cele de odihnă și recreere, semnalizate sau indicate la spațiile verzi.
  3. Menționarea activității de ”toaletare” în cadrul procesului de gestionare a arborilor. Așa cum am mai făcut-o și în cadrul altor adrese transmise anterior în atenția Primarului General al Municipiului București, subliniem faptul că ”toaletarea” nu există în literatura de specialitate sau în practica profesională de profil. Intervențiile extrem de severe realizate sub această denumire au fost introduse prin HCGMB 304/2009, însă acestea duc inevitabil la distrugerea structurii arborilor afectați și la slăbirea rădăcinilor acestora, transformându-i într-un real pericol pentru locuitori. Din acest motiv, organizația noastră are în vedere pe viitor sesizarea organelor în drept pentru realizarea de anchete referitoare la activitatea de toaletare ca instrument de punere în pericol a locuitorilor orașelor din România, în acest sens existând deja numeroase exemple.

În final ne exprimăm încrederea că veți dispune realizarea demersurilor necesare pentru generarea unui propuneri de act normativ coerente și adecvate și vă facem cunoscut faptul că rămânem în continuare la dispoziția dumneavoastră pentru consiliere profesională de profil.

Cu deosebită considerație,

peisagist dr. Diana Culescu

Vicepreședinte al Asociației Peisagiștilor din România – Filiala București

București, 15 ianuarie 2018

Recomadările AsoP București cu privire la regulamentul pentru spații verzi propus de PMB aici.

2018-01-15_recomandari-regulament-PMB.pdf