Misiune

Asociația Peisagiștilor din România - AsoP și filialele sale teritoriale sprijină exercitarea profesiei de peisagist contribuind la reglementarea și promovarea acesteia atât la nivel național cât și internațional. De asemenea, organizația participă la dezvoltarea domeniului peisagistic și la conștientizarea publicului larg cu privire la problematicile referitoare la peisaj și mediul înconjurător, deopotrivă natural și antropic. Ca reprezentant al organizației profesionale europene - International Federation of Landscape Architects, European Region (IFLA EUROPE) - asociația acționează și pentru dezvoltarea unui cadru de viață durabil precum și pentru protejarea și conservarea patrimoniului istoric, cultural și natural.
Misiunea Asociației Peisagiștilor din România - AsoP detaliată prin obiectivele înscrise în statutul organizației .

Asociația Peisagiștilor din România (AsoP România) este un organism național unic, nonguvernamental, apolitic şi independent, constituit ca asociaţie, în decembrie 2004, în baza Ordonanței nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, care a luat ființă ca o necesitate firească pentru sprijinirea exercitării profesiei de peisagist, susţinerea domeniului peisagistic ca şi act de îmbunătăţire a calităţii vieţii şi de creaţie artistică, dar şi pentru promovarea în România a principiilor enunţate de Convenţia Europeană a Peisajului (Florența, 2000), ratificată de țara noastră prin Legea nr. 451/2002.

Având în vedere complexitatea activităților pe care le desfășoară, precum și limitările organizatorice impuse prin Ordonanța nr. 26/2000, în 2011 AsoP România a luat hotărârea de a-și reorganiza modul de funcționare la nivel național. Astfel, prin Hotărârea nr. 29 din 26.02.2011, Adunarea Generală a Asociaților a decis începerea procesului de înființare de filiale regionale precum și schimbarea denumirii filialelor existente astfel încât acestea să reflecte apartenența la organizația națională precum și reprezentativitatea teritorială. Astfel ia naștere în anul 2013, Asociația Peisagiștilor din Români- AsoP, Filiala Teritorială Vest prin Încheierea Civilă Nr. 5146/18.04.2013.

În conformitate cu prevederile Ordonanței nr. 26/2000, cele patru organizații - AsoP România, AsoP București, AsoP Vest și Asop Nord-Vest - au personalități juridice de sine stătătoare, însă din punct de vedere statutar împărtășesc aceleași obiective și întreprind în comun sau separat activități care au ca scop îndeplinirea țelurilor stabilite. Activitatea filialelor teritoriale se subsumază hotărârilor Adunării Generale a Asociaților AsoP România. De asemenea, orice membru al unei filale teritoriale este implicit și membru al organizației naționale.

La nivel internațional, AsoP România a început încă din 2007 demersurile necesare pentru afilierea sa la forurile europene și internaționale. În 2009, organizația a devenit membru cu drepturi depline al Internațional Federation of Landscape Architects - European Region (IFLA Europe), făcând implicit parte și din International Federation of Landscape Architects (IFLA). Aceste două organizații reprezintă interesele profesioniștii peisagiști sau arhitecți peisagiști* la nivel european și internațional. De asemenea, AsoP România este membră a CIVILSCAPE - asociație care coagulează organizații non-guvernamentale europene care își dedică activitatea pentru protecția, managementul și planificarea peisajului în conformitate cu prevederile Convenției Europene a Peisajului.
_________________

*În România, potrivit Legii nr. 184/2001 privind Organizarea si exercitarea profesiei de Arhitect. Legea profesiei de Arhitect (publicată în Monitorul Oficial nr. 195 din 18 aprilie 2001 - Art. 4), pot utiliza titlul de ”arhitect” doar cetățenii români absolvenți, cu diploma de licență sau asimilată, ai instituțiilor de învățământ superior de arhitectură, recunoscute de statul român, cu durata studiilor de minimum 5 ani.
Această protejare a termenului de ”arhitect” nu este singulară în Europa, ea putând fi regăsită și în alte țări precum Franța, unde este utilizat termenul de ”paysagiste concepteur” sau ”paysagiste” (Conform Fédération Française du Paysage) sau Spania, unde este întrebuințat termenul de ”paisajista” (conform Asociación Española de Paisajistas) pentru a desemna profesionistul din domeniul amenajării peisajului.
În consecință, în România absolvenții instituțiilor de învățământ superior proveniți din domenii precum horticultura, silvicultura sau urbanismul primesc în general titulatura de inginer sau licențiat cu specializare în arhitectură peisajeră / peisagistică / amenajarea și planificarea peisajului / etc. În prezent, în mediul profesional românesc se utilizează sintagma de ”peisagist” în desemnarea specialiștilor care se ocupă cu amenajarea peisajului (indiferent de scara proiectelor care variază de la amenajări de mici loturi private până la nivel de teritoriu), însă această sintagmă are valoare de cutumă, nefiind reglementată ca atare printr-un act normativ. În unele cazuri, la nivel verbal este întrebuințat și termenul de ”architect peisagist”, însă acesta nu apare niciodată în context normativ (legi, regulamente, contracte, etc.).

Articolul 6 (litera B, aliniatul a) al Legii nr. 451 din 8 iulie 2002 stipulează faptul că statele semnatare ale Convenției Europene a Peisajului (între care se regăsește și România) se obligă la ”formarea de specialişti în cunoaşterea intervenţiei asupra peisajelor”. Până în prezent, statul român a avut inițiativa de a înființa specializări care să pregătească specialiști în domeniul amenajării peisajelor (la nivel de instituții de învățământ superior), dar nu și-a manifestat preocuparea în reglementarea cadrului profesional în care trebuie să activeze acești absolvenți, acest nivel rămânând caracterizat de ambiguitate.

Această lipsă de claritate este accentuată la momentul actual și de prezența în nomenclatorul Clasificarea Ocupațiilor din România (COR) a codului 611205 pentru titulatura de ”peisagist-floricultor” care desemnează o meserie ce nu necesită studii superioare de profil (conform codului COR peisagistul-floricultor se ocupă în principal cu transpunerea în teren a proiectului, executarea compozițiilor decorative, întreținerea ambientului spațiilor verzi și îngrijirea materialului dendro-floricol), dar sintagma în sine generează confuzie în ceea e privește profesia / ocupația profesioniștilor care activează în domeniul amenajării peisajului.
__________________

Printre cele mai importante realizări ale AsoP România se numără introducerea ocupației de ”peisagist” în nomenclatorul Clasificarea Ocupațiilor din România, cod COR 216202 - Peisagist în grupa de bază 2162 - Arhitecţi în domeniul peisagistic, realizată prin Ordinul comun al Ministerului Muncii și al Instititului Național de Statistică nr. 1419/328/2014 privind modificarea și completarea Clasificării Ocupațiilor din România - nivel de ocupație (șase caractere), publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 631 din 28 august 2014, intrat în vigoare la data publicării.

AsoP România își propune să contribuie în continuare la reglementarea exercitării profesiei de peisagist în România în concordanță cu obiectivele IFLA Europe și directivele europene de profil. De asemenea, prin activitatea sa și a filialelor sale, AsoP România participă la susținerea domeniului peisagistic și la promovarea acestuia către publicul larg din România.