„PEISAJELE DE APĂ” din România, resurse ale dezvoltării durabile ÎN AMENINȚARE!

AsoP România împreună cu Fundația DALA, alături de D Proiect, Nicolas Triboi – peisagist ENSNP, Ordinul Arhitecților din România, Complexul Național Muzeal ASTRA, Asociația „Ivan Patzaichin – Mila 23”, Greenpeace România, Fundația Pro Patrimonio, World Wildlife Fund România, Asociația ECO4EST SIBIU, Asociația pentru Protecția Animalelor și a Naturii Animal Life, Asociația Fly Fishing Club Sibiu și A.P.A. Asociația Pescarilor Amărășteni

solicită Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor și Administrației Naționale ”Apele Române” blocarea avizării proiectelor de regularizare a râurilor care produc efecte nocive și ireversibile asupra morfologiei hidrografice, a habitatelor naturale, biodiversității locale și practicilor cultural-sociale, în general asupra peisajului cultural specific considerat a fi o (re)sursă în dezvoltarea durabilă a comunităților locale și în protecția mediului, în cazul proiectului A.B.A. Olt – AMENAJAREA COMPLEXĂ A AFLUENȚILOR OLTULUI DE PE RAMA NORDICĂ A MUNȚILOR FĂGĂRAȘ – Documentații procedura EIA si EA – ANPM pentru corpul de apă Cârțișoara și afluenții Laița și Seaca.

Studiile în baza cărora s-a făcut propunerea de amenajare nu se înscriu într-o abordare integrată, sunt depășite din puncte de vedere al expertizei tehnice, iar raportul privind impactul asupra mediului nu se bazează pe date actualizate, culese din teren și nici pe o cercetare științifică ce utilizează instrumente de investigare actuale, fiind în conflict cu legislațiile naționale și europene.

În concluziile studiului de evaluare asupra impactului corpului de apă Cârțișoara se specifică impactul major al lucrărilor propuse prin modificarea echilibrului albiei, ceea ce presupune de asemenea un impact major asupra comunei. În acest sens, Directiva Cadru a Apei a Uniunii Europene (DCA) cel mai important document al politicilor de apă din Europa, stabilește un program de măsuri cu scopul îmbunătățirii stării calității apei centrat pe conservarea si renaturalizarea corpurilor de apă, elemente esențiale în cadrul acestor politici.

Nu există o abordare a corpului de apă și vecinătăților, care împreună constituie un peisaj de luncă cu importante beneficii ecologice, culturale, sociale și economice pentru comunitatea locală, în conformitate cu Convenția Europeană a Peisajului (Florența, 2000), ratificată de către România prin Legea nr. 451/2002. Ca semnatară a Convenției, România recunoaște că peisajul este o parte importantă a calității vieții pentru oamenii de pretutindeni: în areale urbane sau rurale, în areale degradate sau în cele care se prezintă într-o stare perfectă, în spații recunoscute ca fiind de o frumusețe deosebită, precum si în cele obișnuite […]. Astfel, prin art. 5, lit. d, Măsuri generale, statul Român se angajează să integreze peisajul în politicile de amenajare a teritoriului, de urbanism si în cele culturale, de mediu, agricole, sociale si economice, precum si în alte politici cu posibil impact direct sau indirect asupra peisajului.

Semnatarii solicită:

  1. Blocarea avizării până la îndeplinirea unor condiții de conținut inexistente în momentul de față: studiu evolutiv al albiei, relația corpului de apă/albiei cu comunitățile riverane, biodiversitatea corpului de apă și a proximităților, resursele pe care apa le oferă comunității locale.
  2. Consultarea reală a tuturor actorilor implicați de la procesul de elaborare a studiilor, obținerea avizelor necesare și justificarea soluțiilor tehnice elaborate conform reglementărilor naționale și europene menționate mai sus.
  3. Monitorizarea comună a execuției proiectului și elaborarea unui plan de mentenanță împreună cu comunitatea locală.

Dacă doriți să vă implicați în acest demers puteți semna petiția ”Râuri fără betoane” aici.

Documentul oficial se poate consulta aici: