Asociaţia Peisagiştilor din România – AsoP derulează în prezent un proiect ce are ca obiectiv principal elaborarea unui set de propuneri de amendamente cu privire la Legea 24/2007 privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din intravilanul localităților.
Pentru îmbunătățirea acestui act normativ, demersul AsoP România s-a concentrat într-o primă fază asupra studierii impactului prevederilor acestei legi asupra cadrului de viață al comunităților din România. În acest sens, au fost realizate studii de caz în București, Cluj- Napoca și Timișoara. Rezultatele au fost apoi filtrate prin prisma modului în care administrarea spațiilor verzi este abordată în alte țări europene, iar în final constatările au fost materializate în propuneri concrete de modificare a prevederilor Legii 24/2007. Aceste propuneri se constituie într-o bază de discuție în cadrul dialogului pe care AsoP România îl inițiază între instituții ale administrației publice centrale și locale, mediul profesional și cel academic, sectorul ONG și comunitățile locale. Pe baza acestor dezbateri urmează să fie generat un proiect de act normativ pentru amendarea legii ce guvernează în prezent administrarea spațiilor verzi care are ca scop transformarea acesteia într-un instrument legislativ puternic, complex, integrator, cu un aport substanțial la creșterea calității mediului urban.
Concluziile studiilor de caz realizate în 3 orașe importante din România, exemple de bună practică din Elveția precum și propunerile elaborate până în prezent cu privire la îmbunătățirea Legii 24/2007 au fost prezentate spre dezbatere în cadrul conferinței cu titlul Impactul legislației asupra calității spațiului urban, organizată în București în data de 20 Octombrie 2016.
Studiile de caz realizate în București, Cluj-Napoca și Timișoara au evidențiat în principal următoarele aspecte:
• Lipsa unei definiții clare a sintagmei ”spațiu verde” – obiectul acestui act normativ – duce la imposibilitatea administrării adecvate a patrimoniului verde al localităților. În acest sens, unul dintre rezultatele studiilor arată de exemplu faptul că în suprafața totală a spațiului verde din municipiului Cluj-Napoca sunt incluse o serie de zone care nu au valențele caracteristice unui spațiu verde (ex. Cimitirul Mănăștur) în timp ce un parc, respectiv Parcul Feroviarilor (al treilea ca mărime din Cluj-Napoca) este exclus din acest inventar din cauza unor neclarități referitoare la autoritatea administrativă.
• Absența definițiilor pentru termeni esențiali în asigurarea îndeplinirii obiectivelor relaționate cu administrarea spațiilor verzi (de exemplu: rețea verde, indici de calitate, etc.) face practic cvasi-inaplicabile prevederile Legii 24/2007.
• Ambiguitatea cu privire la tipul de proprietate (domeniu public / privat / privat al statului) și la accesibilitatea spațiilor verzi permite manipularea datelor oficiale pentru atingerea unor coeficienți impuși prin alte acte normative. Astfel, deși în 2007 bucureștenii beneficiau de o suprafață verde de 3 mp / locuitor, în 2011 această suprafață ajunsese la 23,21 mp / locuitor în condițiile în care orașul nu a fost înzestrat cu nici un parc nou, iar suprafețe considerabile din parcurile existente au fost trecute în proprietate privată prin retrocedări care contravin prevederilor legale în vigoare.
• Neprecizarea tuturor instrumentelor necesare pentru îndeplinirea obiectivelor administrării spațiilor verzi lasă la latitudinea administrațiilor publice locale demersul de a realiza și implementa astfel de instrumente. Acest fapt a făcut ca, în cei aproape 10 ani de existență a Legii 24/2007, pentru elemente importante ale patrimoniului național precum Grădina Cișmigiu din București să nu fi fost încă elaborate proiecte de restaurare și planuri coerente de gestionare. În cazul Bucureștiului, un exemplu îmbucurător cu privire la contracararea acestor lacune ale Legii 24/2007 este constituit de elaborarea Regulamentului privind elaborarea și avizarea planurilor de amenajare peisagistică a parcurilor/grădinilor publice, a scuarurilor și a spațiilor verzi aferente căilor de circulație sau cursurilor de apă existente pe teritoriul Municipiului București (H.C.G.M.B. 128/2016) – act normativ local realizat de administrația publică pentru a sprijini conservarea și gestionarea judicioasă a spațiilor verzi ale orașului.
• Lipsa obligativității elaborării planurilor de gestionare a vegetației și tratarea diferențiată a câtorva specii de plante au un impact negativ în ceea ce privește starea generală a fondului vegetal aferent spațiului verde. Menționarea separată a teiului, salcâmului, castanului, arțarului, mesteacănului și stejarului ca ”arborilor ornamentali” sugerează faptul că alte specii (precum magnolia, cireșul, platanul, carpenul, etc.) au o importanță mai redusă în cadrul spațiilor verzi, acestea nefiind necesar a fi tratate cu aceeași considerație. Aceste neajunsuri permit abordarea punctuală a elementelor vegetale, intervențiile făcând-se independent de o viziune generală de dezvoltare a fondului vegetal. Ba chiar mai mult, așa cum a subliniat și studiul de caz realizat în Timișoara, de cele mai multe ori intervențiile sunt realizate la cererea cetățenilor și fără a ține cont de perioadele optime pentru efectuarea acestor operațiuni.
• Relaționarea suprafețelor verzi doar cu tipul de p roprietate și cu administratorul aferent acestora împiedică abordarea spațiilor verzi ca ansambluri urbane coerente și, respectiv, ca părți viabile ale unei rețele verzi.
• Lipsa stipulării unor principii esențiale ce trebuie să stea la baza administrării spațiilor verzi, precum coerența peisageră și ecologică, permite fragmentarea unor componente verzi importante ale cadrului urban. Cercetările cu privire la Bulevardul Unirii din București au arătat faptul că relaționarea suprafețelor verzi cu tipul de proprietate și, respectiv, cu administratorul aferent acestora (Sector 3 și 5) a permis fragmentarea acestei părți importante a rețelei verzi a orașului.
• Protecția spațiului verde se rezumă în prezent doar la asigurarea integrității unor elemente componente (vegetație, mobilier urban, etc.), nefiind prevăzută și necesitatea protecției în sensul de asigurare a coerenței sau de păstrare a calității de ansamblu a spațiilor verzi (vizând deopotrivă aspecte ecologice, sociale, estetice sau economice).
• Lipsa unui plan de management fitosanitar pentru protecția plantelor duce la pierderea fondului vegetal din localități. Astfel, studiul de caz realizat în Cluj-Napoca a reliefat faptul că spațiile verzi se confruntă cu mari probleme în acest sens, un exemplu de mare actualitate fiind cel al omizii păroase a buxusului (Cydalima perspectalis) apărută în România în 2011, care defoliază agresiv plantele și duce la uscarea completă a exemplarelor afectate. Lipsă a obligativității elaborării unor planuri de management fitosanitar face ca imaginea de ansamblu a spațiilor verzi să fie afectată puternic prin dispariția propriu-zisă a unor elemente esențiale care compun fondul vegetal.
• Nu sunt prevăzute instrumente adec vate care să permită implicarea reală a cetățenilor în toate etapele care fac obiectul administrării spațiilor verzi (elaborarea strategiilor, generarea instrumentelor directoare pentru realizarea amenajărilor, implementarea propriu-zisă a proiectelor de amenajare, etc.), deși legea prevede explicit antrenarea locuitorilor în realizarea acestora.
Prezentarea exemplelor de bună practică din Elveția a reliefat faptul că în această țară, pe lângă aspectele de ordin social, economic și estetic, dezvoltarea coerentă a cadrului urban înglobează și politici clare cu privire la protejarea biodiversității și la adresarea schimbărilor climatice. Un aspect important în dezvoltarea rețelelor de spații verzi ale orașelor elvețiene este constituit de conceptul de accesibilitate, aceasta fiind abordată atât în relație cu diverse tipuri de utilizatori (inclusiv persoane cu dizabilități) cât și din punct de vedere al distanțelor ce trebuie parcurse pentru a utiliza diverse tipuri de spații verzi din cadrul orașului (de exemplu accesarea în mai puțin de 15 minute a stațiilor verzi de importanță locală). De asemenea, un accent important este pus pe tratarea unitară a elementelor definitorii ale rețelei verzi aferente unei localități. Nu în ultimul rând, societatea civilă este permanent informată și stimulată să participe la dezvoltarea spațiilor publice urbane.
Prezentarea propunerilor elaborate până în prezent cu privire la îmbunătățirea Legii 24/2007 a presupus sublinierea aspectelor esențiale ce urmează a fi modificate sau completate în cazul fiecărui articol al actului normativ. Propunerile elaborate de echipa AsoP România vizează în mod direct acoperirea lacunelor prezente în legea care guvernează administrarea spațiilor verzi, clarificarea diferitelor aspecte (obligații, drepturi, actori implicați, instrumente, etc.) precum și corelarea cu alte acte normative care grevează asupra spațiului construit/urban, a patrimoniului sau a componentelor naturale.
În cadrul sesiunii de dezbateri integrată acestui eveniment au participat reprezentanți ai Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, ai Ministerului pentru Consultare Publică și Dialog Civic, ai Ministerului Culturii, ai Camerei Deputaților, ai Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, ai Primăriei Municipiului București – Direcția de Mediu, ai Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului ”Regele Mihai I al României” din Timișoara, ai Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj- Napoca, ai Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București, ai Universității de Arhitectură și Urbanism ”Ion Mincu” București, ai Ordinului Arhitecților din România, ai Asociației Profesionale a Urbaniștilor din România, ai Asociației ActiveWatch, ai Fundației Eco Civica, ai Asociației Salvați Bucureștiul, precum și reprezentanți ai Asociației Arhitecților Peisagiști din Elveția (Bund Schweizer Landschaftsarchitekten und Landschaftsarchitecktinnen).
Opiniile exprimate în cadrul acestei dezbateri, împreună cu rezultatele atelierelor locale ce urmează a fi realizate de Asop România în perioada noiembrie-decembrie 2016 în București, Cluj-Napoca și Timișoara vor fi integrate în proiectul de act normativ pentru amendarea Legii 24/2007.
* * *
Conferința Impactul legislației asupra calității spațiului urban face parte din activitățile proiectului LAN-NET: Rețea socio-profesională pentru îmbunătățirea calității vieții în mediul urban din România. Prin obiectivul său general, proiectul urmărește creșterea gradului de implicare a societății civile românești în elaborarea de politici cu privire la spațiile verzi urbane precum și în procesele de conformare, modelare, gestionare a acestora.
Proiectul LAN-NET este co-finanțat printr-un grant din partea Elveției prin intermediul Contribuției Elvețiene pentru Uniunea Europeană extinsă. Valoarea proiectului este de 75.957,10 CHF, din care contribuția finanțatorului este de 68.285,43 CHF (89,90%), iar a Asociației de 7.671,67 CHF (10,10%), din totalul costurilor eligibile. Proiectul se desfășoară pe o perioada de 12 luni (1 martie 2016 – 28 februarie 2017), în trei orașe pilot din România: Timișoara, Cluj-Napoca și București, cu implicarea societății civile.
AsoP România este susținută în acest demers de 9 entități (8 naționale, 1 elvețiană), o garanție în plus în vederea atingerii obiectivelor stabilite prin proiect, respectiv: AsoP – Filiala Teritorială Vest, AsoP – Filiala Teritorială București-Ilfov, AsoP – Filiala Teritorială Nord-Vest, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului ‘Regele Mihai I al României‘ din Timișoara, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj- Napoca, Ordinul Arhitecților din România (OAR) – Filiala Teritorială Timiș, Ordinul Arhitecților din România (OAR) – Filiala Teritorială Transilvania, Asociația ActiveWatch, Bund Schweizer Landschaftsarchitekten und Landschaftsarchitektinnen (BSLA) – asociația profesională omoloagă din Elveția.
Asociația Peisagiștilor din România – AsoP este un organism național unic, non- guvernamental, apolitic și independent, constituit în decembrie 2004, care a luat ființă ca o necesitate pentru sprijinirea exercitării profesiei de peisagist, susținerea domeniului peisagistic ca și act de îmbunătățire a calității vieții și de creație artistică, dar și pentru promovarea în România a principiilor enunțate de Convenția Europeană a Peisajului (Florența, 2000), ratificată de țara noastră prin Legea nr. 451/2002. Ca reprezentant al organizației profesionale europene – International Federation of Landscape Architects, European Region (IFLA EUROPE) – asociația acționează și pentru dezvoltarea unui cadru de viață durabil precum și pentru protejarea și conservarea patrimoniului istoric, cultural și natural.
Pentru detalii suplimentare legate de proiect, vă puteți adresa următoarelor persoane:
peisagist Alexandru CIOBOTĂ
manager proiect / Asociația Peisagiștilor din România – AsoP / +4 0751 161 242
peisagist Andrei CONDOROȘ
Asociația Peisagiștilor din România – AsoP, Filiala Teritorială Vest / +4 0744 879 191 / asopvest@asop.org.ro (Timișoara)
peisagist dr. Păunița BOANCĂ
Asociația Peisagiștilor din România – AsoP, Filiala Teritorială Nord- Vest / +4 0761 365 298 / asopnordvest@asop.org.ro (Cluj-Napoca)
peisagist dr. Diana CULESCU
Asociația Peisagiștilor din România-AsoP, Filiala Teritorială București-Ilfov / +4 0724 083 509 / asopbucuresti@asop.org.ro (București)
la adresa de email: office@asop.org.ro
sau prin poștă la adresa: O.P.Nr.1, C.P.Nr.223, Timișoara, cod 300 790, județul Timiș, RO
[smartslider3 slider=9]